4.Tipuri de imagine. Sistemul indicatorilor de imagine
În cursul anterior am prezentat o metodologie de evidenţiere a imaginii unei instituţii prin evidenţierea modului în care un public sau altul îşi reprezenta respectiva instituţie. Fără îndoială, metodologia evidenţiată reprezintă una dintre mai multiplele posibilităţi existente în această direcţie. La fel, imaginea conturată reprezintă una dintre multiplele imagine ale respectivei instituţii. Evident, se ridică întrebarea referitoare la tipurile distincte de imagine ce pot fi conturate atunci când realizăm o analiză imagologică a unei instituţii.
(A)Tipuri de imagine. În funcţie de sursă, imaginea sau reprezentarea socială, la nivel global, a unei instituţii se poate descompune în mai multe componente. Fiecare dintre aceste componente prezintă caracteristicile imaginii şi coexistă independent una de cealaltă, fără ca relaţiile dintre ele sa lipsească cu desăvârşire. Noţiunea cu care se operează este cea de imagine globala (IG)[1].
În general, imaginea globala (IG) se compune din:
a. imaginea barometru (Ib), obţinută din sondajele de opinie şi exprimată prin nivelul de încredere în organizaţie/personalitate;
b. imaginea document (Ido), obţinută prin analiza documentelor oficiale elaborate de instituţiile statului (centrale sau locale), cu privire la organizaţie;
c. imaginea putere (Ip), obţinută prin analiza declaraţiilor publice ale liderilor politici ai partidului/coaliţiei de guvernământ;
d. imaginea extra-putere (Iep), obţinută prin analiza documentelor programatice si a declaraţiilor publice ale partidelor politice din opoziţie si ale ONG-urilor, respectiv ale liderilor acestora;
e. imaginea mass-media (Im), obţinută prin analiza articolelor/ştirilor de presa, altele decât declaraţiile oamenilor politici, care reprezintă atitudinea instituţiei mass media respective;
f. imaginea liderilor de opinie (Ilo), obţinută prin analiza opiniilor exprimate de aceştia prin diferite canale de...