IMBĂTRANIREA…O ENIGMA
Toţi vom muri candva,unii mai devreme ,alţii mai tarziu.Dar de ce?
O întrebare asupra căreia s-au aplecat mai intai filosofii si evoluţionistii ,apoi geneticienii ,biochimiştii …Fiecare a privit problema din propriul lui unghi. Pămantul varstnicilor este Pămantul femeilor.Speranţa lor de viata e semnificativ mai mare,75-76 de ani ,faţă de 70 de ani la bărbaţi. Geneticienii sunt siguri ca procesul primar de imbătranire se desfăşoara la NIVELUL GENELOR.Acolo se acumulează de-a lungul anilor erorile.Mereu mai multe ,mereu mai importate ,cel puţin prin efectelor lor cumulative. Ce înseamnă programare genetică ?GEDDA compara candva longevitatea cu un tort pe care arde un numar imens de lumanări , de lungimi diferite .Ele se sting treptat .Lumanările sunt evident genele.Ereditatea ar stabili de la inceput longevitatea fiecaruia dintre noi ,o longevitate relativă fireşte.Conceptia lui Gedda se aproprie de cea a lui M. BUERGER (1957) .Pentru acesta imbătranirea incepe odata cu concepţia si continuă lin si neîntrerupt.
Exista incă o variantă a acestei teorii.Comform ei imbătranirea ar fi controlată de gene speciale ,genele de imbătranire care intră in activitate tarziu in cursul perioadei adulte.
Dar…există oare GENE ALE IMBĂTRANIRII ,asa cum exista gene ale cancerului ,programate sa intre in acţiune in ultima etapă a vieţii ?Sau alternativ,celulele au un destin genetic ,prestabilit si dur ,independent de ipoteticele gene ale imbătranii ?Se pare ca SELECTIA NATURALALĂ a pus in mişcare ambele mecanisme.
Murim-s-a spus adesea-,deoarece moartea este o CONDIŢIE INDISPENSABILĂ PROCESULUI BIOLOGIC.Cu cat generaţiile se succed mai repede,cu atat selecţia naturală poate opera mai energic.Daca ar fi asa ,moartea ar trebui sa survina curand dupa terminarea perioadei reproductive .Or,nu se intamplă decat rareori aşa.
Un evolutionost indrazneţ si original ,JOHN MAYNARD SUDescribe a significant event in your life that has influenced your future plans....