La sfârşitul secolului XIX, în calitatea sa de inginer în cadrul companiei Midvale Steel, Taylor identifică, la nivel de organizaţie, o serie de probleme, precum şi cauzele asociate acestora:
• nedefinirea cu claritate a responsabilităţilor;
• gradul redus de standardizare;
• inexistenţa unui sistem de recompense;
• desfăşurarea procesului de decizie fără o argumentare consistentă;
• inexistenţa unui sistem de actualizare şi de perfecţionare a cunoştinţelor angajaţilor.
Soluţiile propuse de Taylor pentru ameliorarea acestei situaţii s-au materializat în cele patru principii cheie ale managementului, şi anume:
• abordarea dintr-un unghi ştiinţific a muncii fiecărui angajat;
• dezvoltarea competenţelor fiecărui angajat prin instituirea unui sistem de pregătire profesională;
• cooperarea permanentă a întregului personal la nivel de organizaţie;
• responsabilitatea aparţine conducerii, munca aparţine angajaţilor”.
După începutul secolului XX, conceptul “calitate” a traversat 4 etape esenţiale, toate determinând îmbunătăţiri progresive în ceea ce priveşte conţinutul acestei noţiuni.
Demersul inspecţie, prima etapă a demarat la începutul secolului XX, în contextul metodelor tayloriste şi al organizării ştiinţifice a muncii, fiind o etapă mai curând a experienţei producătorilor, decât o etapă bazată pe cerinţele consumatorilor.
În această perioadă consumatorii îşi precizau nevoile prin intermediul unor termeni generali, producătorii realizau produse care presupuneau că vor satisface aceste nevoi şi abia în finalul producţiei se stabilea dacă produsele corespundeau sau nu acestora.
La începuturile sale, noţiunea de inspecţie a constat într-o acţiune de supervizare, al cărui obiectiv era de a căuta - căutare de natură vizuală – cu scopul de a scoate în evidenţă defectele unui produs. Rezultatele inspectorilor de calitate, a căror activitate presupunea o simplă supraveghere a procesului de producţie, se rezumau la constatările calitative asupra produselor...